La vremuri de restrişte, marii conducători de oşti, mâncau aceleaşi raţii precum soldaţii conduşi, nu din populism şi nici din apetitul pentru mâncarea la cazan. Făceau asta pentru a şti exact cât mai pot rezista oştenii cu acea normă de hrană şi când aceasta trebuia mărită. Astăzi, când politicienii se operează la Viena şi îşi trimit odraslele la şcoli occidentale, electoratul este dezamăgit, nu mai crede în reforme, ajutoare şi partide dar aşteaptă tot mai mult de la oameni. Care doctrină, care statut, ce deontologie sau siglă, partide de stânga, de dreapta, mai contează măcar cum se numeşte partidul sau prin câte ai navigat? Pentru că nici o cetate nu a prosperat în vreme de război liniştea şi pacea sunt cele care vor învinge. Desigur că acestea nu pot fi aduse decât de OAMENI, în special de cei capabili să-şi dea mâna după confruntare şi să… mănânce la cazan. Nu bine am scăpat de frig că s-au şi dezmorţit spiritele, au prins intrigile la viaţă şi cârcotelile şi-au făcut loc mai repede ca ghioceii printre politicienii noştri aspiranţi care mai de care la scaune mai înalte, funcţii mai babane şi ciolane cu măduva mai groasă. Se vede treaba că obiceiurile rămân constante şi numărul candidaţilor la titlul de edil şef al oraşului creşte direct proporţional cu apropierea alegerilor. Era să spun că partidele îşi desemnează candidaţii, numai că mai nou candidaţii îşi aleg partidele. Mai marii de la judeţ croşetează îmbârligătura aspiranţilor după principiul “dacă nu poţi să-i convingi, zăpăceşte-i”. Flutur afirmă că încă nu este momentul numirii candidatului, iar dacă nu din întâmplare sunt doi candidaţi unul are timp să facă roşu în gât. Baişanu se mândreşte cu un candidat PNL care e atât de vrednic încât mai deţine încă preşedenţia PDL Rădăuţi plus funcţii grupa mare pe la judeţ. De parcă zâzania dintre PDL şi PNL nu era destul, USL s-a trezit peste noapte cu doi candidaţi. Surse din interiorul alianţei ne-au mărturisit că fără să se ţină cont de alte protocoale, candidatul va fi desemnat în urma unui sondaj de opinie, iar consilierii, în număr egal, câte unul din fiecare partid dar pe rând să ajungă la toţi. Cert este că babele redevin importante, băgate în seamă şi făcute să creadă că stă în puterea lor să decidă cu cine vor sta la masă pentru următorul mandat.
Victor Poante
