Un doctor cu două parafe

Clar că se duce dreaq țara asta, intrată parcă pe tobogan în picaj și cu vântul din spate. În timp ce toți medicii onești depun eforturi,
pilind de zor la rotunjirea veniturilor, evident în $, ‎€ și £, de-i poți găsi numai prin booking și turism medical, în țările cu apoă caldă,
doctorul din Burla s-a apucat să scrie cărți. E normal? Să lași deoparte scrisul rețetelor și trimiterilor, ca să pui viață în personajele gândurilor, să cauți uneori și rime și să mai câștigi și concursuri, ba chiar și în străîinătate. Hipocrate s-ar răsuci în mormânt!
Sunt deja clișee cazurile patologice cu auzitul vocilor, dar nici cu găsitul vorbelor pe drum treaba nu-i tocmai cooșer. Despre aglomerație să nu mai vorbim.
Să chemi atâția oameni la Gerald s fără programare, într-o sală de așteptare prea mică și să le pui ambianță sonoră cu orchestră de cameră, după ce ai rupt arcușul cu populara în turneele folclorice cu Arcanul, păi nici asta nu e normal. Noroc de cor că a mai salvat aparențele. Nu știu cât costă cartea, dar dacă e drept că-i scrisă
numai noaptea…măcar are o scuză. Nu? Și asta nu-i tot! Cică e doar începutul, că mai sunt câteva manuscrise, pentru că toți suntem „pacienți”, pardon personaje și n-am avut loc între primele coperți. Cert este că după o asemenea gardă, criticii au început să-i scrie rețeta.

Distribuie articolul!

Leave a Response