Sf. Constantin și Elena


Luni, 21 mai, Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, protectori ai credinţei creştine, sunt prăznuiți în creştinătatea ortodoxă egali cu apostolii, împăratul fiind numit de Biserica Ortodoxă „Sfânt Împărat întocmai cu Apostolii”. Sfinţii Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice. Aproximativ 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, marea majoritate femei. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.Creștinarea împăratului Constantin I, cel care mută capitala imperială la Constantinopol, este un episod fundamental în istoria creștinismului, alături de Edictul de la Mediolanum (Milan) din 313, prin care prigonirea creștinilor în imperiu a încetat.  Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : „Întru acest semn vei învinge”. Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit și recuperat de la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.În popor, adesea semnificația sărbătorii a fost legată de obiceiurile și calendarul agrar ori pastoral al comunităților care i-au prăznuit. În cazul femeilor este absolut interzis că acestea să spele, să calce sau să facă curățenie în casă. Dintre obiceiurile și superstițiile conservate de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, sunt curioase câteva de amintit:1. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

2. În această zi, era interzisă munca, căci se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

3. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

4. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

5. De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

6. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Distribuie articolul!

Leave a Response